Cum să alegi cafeaua

Alegerea unei cafele bune poate fi mai complicată decât pare. În acest articol vei găsi informații esențiale care te vor ajuta să alegi cafeaua potrivită pentru gustul tău.

Discutăm despre diferențele dintre arabica și robusta, gradul de prăjire, modul de preparare, cum să citești ambalajul și ce influențează prețul. La final, analizăm câteva exemple concrete din magazine.

Specia

În supermarketuri sau la piață vei găsi, de obicei, trei tipuri de cafea: arabica, robusta sau un amestec dintre cele două.

Personal, prefer arabica — dar am prieteni care preferă gustul intens al robustei. Merită să le încerci pe ambele, ca să vezi ce ți se potrivește.

Majoritatea gheretelor din Chișinău servesc cafea care conține, cel puțin parțial, robusta. De exemplu, cafeaua Julius Meinl (foarte răspândită) e un amestec între arabica și robusta.

Un amestec de arabica și robusta nu înseamnă neapărat un echilibru perfect între cele două. De obicei, gustul robustei iese în evidență, chiar și în proporții mici. E mai degrabă ca o felie de pâine cu muștar: se simt ambele, dar muștarul domină.

Dacă bei des cafea de la gherete sau din benzinării și îți place gustul intens și crema groasă, e posibil ca robusta sau amestecurile să ți se pară familiare și plăcute.

Dacă, în schimb, cafeaua de acolo ți se pare prea amară sau „lemnoasă”, s-ar putea să te atragă mai mult o arabica, mai blândă și mai aromată.

Gradul de prăjire

Gradul de prăjire influențează esențial gustul cafelei.

La un capăt al spectrului avem cafeaua prăjită ușor — de obicei arabica (cum e, de exemplu, Ethiopia de la Tucano). Acest tip de prăjire păstrează mai mult din aromele naturale ale boabelor: gust mai acid, dulceață naturală.

La celălalt capăt găsim prăjirea intensă, folosită atât pentru arabica, cât și pentru robusta. Acest tip de prăjire se manifestă prin gustul mai amar și mai puțin acid.

Cafelele care se prezintă în stil „italian” sunt de regulă prăjite intens — Lavazza, Rioba, Tchibo. Aici se încadrează și majoritatea sortimentelor Julius Meinl disponibile în Chișinău.

Există o legătură interesantă între specie, calitate și grad de prăjire.

Robusta este aproape întotdeauna prăjită intens — asta ajută la mascarea notelor dure și accentuează corpul și crema (spuma vizibilă în espresso). O robusta prăjită deschis ar fi, cel mai probabil, greu de băut.

Arabica, în schimb, permite mai multă flexibilitate. Poate fi prăjită de la foarte ușor la foarte închis, iar boabele de calitate superioară sunt adesea prăjite mai ușor, pentru a păstra aromele delicate.

Cum putem interpreta prăjirea

Gradul de prăjire ne poate sugera, uneori, și specia cafelei:

• dacă o cafea este prăjită intens, este probabil robusta sau un amestec
• dacă este prăjită ușor-mediu, este foarte probabil 100% arabica

Putem trage și o concluzie despre calitate: cu cât o cafea este mai intens prăjită, cu atât este mai probabil ca prăjirea să fi fost folosită pentru a acoperi lipsa de arome a boabelor. Nu e o regulă absolută, dar este un indiciu util.

Așadar, dacă preferi gustul intens, amar și cremos, e foarte posibil să te atragă cafelele în stil italian, prăjite mai închis.

Dacă apreciezi dulceața și aciditatea, încearcă arabica prăjită ușor sau mediu.

Prețul

E ușor să crezi că o cafea e scumpă „doar pentru că are ambalaj frumos” sau „pentru că scrie arabica pe ea”. Dar, de cele mai multe ori, prețul reflectă diferențe reale între cafeaua de specialitate și cafeaua industrială:

• Origine: cafeaua de specialitate provine din regiuni și ferme cunoscute, unde calitatea e controlată. Cafeaua industrială e adesea un amestec de boabe din surse necunoscute.
• Recoltare și sortare: la specialitate, boabele sunt culese manual, la maturitate. La industrială, se culege rapid și în masă, cu boabe de toate tipurile.
• Procesare: la specialitate, metodele de procesare sunt atent controlate, în timp ce la industrială se merge pe eficiență și volum, nu pe nuanțe de gust.
• Prăjire: cafeaua de specialitate e prăjită proaspăt și adaptată fiecărui lot. Prăjirea industrială se face în cantități mari, după un profil standard.
• Ambalaj: specialitatea vine în pungi opace, cu supapă și sigilare bună. Cafeaua ieftină e adesea ambalată simplu, în pungi lucioase, fără protecție împotriva aerului sau luminii.

Cafeaua de specialitate este, în general, mai scumpă pentru că e produsă cu mai multă grijă și efort.

Asta nu înseamnă că scump = automat mai bun, dar explică de ce unele cafele costă mai mult și altele mai puțin.

Modul de preparare

Dacă prepari cafeaua în french press, Aeropress sau prin metode alternative cu filtru (V60, Chemex, Melitta etc.), poți alege orice grad de prăjire.

Dacă, în schimb, folosești un aparat automat de cafea sau o moka, e recomandat să alegi o cafea prăjită mai intens sau cel puțin mediu spre intens. Aceste metode lucrează cu o presiune mai scăzută și extrag mai greu aromele din cafelele prăjite ușor.

Cum să citești ambalajul

Gradul de prăjire

Multe cafele din supermarket afișează o caracteristică numită intensitate. Aceasta e un mod de a reda gradul de prăjire și, uneori, specia. Dacă cafeaua este arabica, asta servește ca un truc puternic de marketing, respectiv producătorii mereu menționează: 100% arabica.

Dacă cafeaua este 100% arabica, producătorii vor menționa clar acest lucru, pentru că e un avantaj de marketing. Dacă nu este specificat, avem două variante:

• Intensitate mare - probabil e robusta
• Intensitate medie - robusta sau amestec

Pe de altă parte, cafelele de specialitate nu folosește intensitatea ca indicator. În schimb, pe ambalaj vei găsi (sau nu vei găsi) detalii ca:

• gradul de prăjire (light / medium / dark roast)
• metoda de preparare recomandată: espresso sau filtru

În zona de specialitate, cafeaua pentru espresso este prăjită ușor spre mediu, iar cea pentru filtru — aproape întotdeauna ușor. Iată un exemplu:

Clasificatoare de gust

Pe unele ambalaje vei găsi descrieri precum stafide, mere, ciocolată, portocale. Asta nu înseamnă că vei simți gustul fix ca în etichetă — aceste clasificatoare sunt mai degrabă o hartă a profilului aromatic (presupun că e la fel și la vinuri).

🍫 Corpul cafelei (adică cât de greu sau plin este gustul):

• pe de o parte a spectrului se descrie ca: lejer, ușor, note de ceai, flori.
• pe cealaltă parte, se folosesc descrieri ca: bogat, cremos, intens.

🍏 Aciditatea ridicată se exprimă prin fructe proaspete: mure, mere, portocale, lămâie.

🍬 Aciditatea medie e asociată cu fructe procesate: gemuri, dulciuri

Dacă nu apar referințe la fructe, e probabil vorba de o aciditate scăzută sau absentă — cu arome de caramel, nuci, ciocolată sau cacao.

Metoda de procesare

Uneori, pe ambalaj va fi scrisă și metoda de procesare, de obicei naturală sau spălată. Acest parametru ține de modul în care este îndepărtat fructul cireșei de cafea de pe bobul propriu-zis. Iată diferențele:

• Cafeaua procesată natural este uscată cu tot cu pulpă, ceea ce îi dă un gust mai fructat, dulce și uneori ușor fermentat.
• Cafeaua procesată prin spălare este curățată de pulpă cu apă înainte de uscare, rezultând un gust mai clar, curat și cu aciditate mai pronunțată.

Aceste informații apar mai ales pe pachetele de cafea de specialitate și pot fi un indiciu bun pentru ce să te aștepți de la gust.

Exemple

☕ Lavazza Qualità Rossa

Un exemplu clasic de blend disponibil în majoritatea magazinelor. Pe ambalaj scrie că e un amestec de arabica braziliană și robusta din Asia și Africa. Nu se oferă detalii despre origini precise, procesare sau note aromatice.

Cafeaua este prăjită mediu și are o intensitate 5/10 — ceea ce, în stil italian, înseamnă totuși un gust destul de intens. Descrierea „rich and full-bodied with chocolate notes” ne indică un corp dens și arome în zona amară.

Probabil vei simți un gust robust, pământos, cu o cremă groasă dacă o prepari la espresso sau moka. E o alegere potrivită pentru cei care caută o cafea „puternică” și familiară, fără aciditate.

☕ Julius Meinl Jubiläum

Acest sortiment nu oferă prea multe informații despre specie sau origine — ceea ce sugerează un amestec sau o prezență de robusta. Intensitatea este 6/10 și cafeaua este măcinată fin, destinată mai ales preparării la ibric sau filtru clasic.

Fără detalii despre prăjire sau note gustative, ne putem aștepta la o cafea cu amăreală pronunțată, corp mediu spre dens și arome simple, în zona cerealelor prăjite sau a cacao-ului amar.

Este o opțiune accesibilă pentru consumul zilnic, dar nu oferă nuanțele unei cafele de specialitate.

☕ Tucano Ethiopia

Un exemplu foarte clar de cafea de specialitate. Pe ambalaj sunt menționate toate detaliile relevante: 100% arabica, origine Etiopia (regiunea Yirgacheffe), procesare naturală și prăjire ușoară spre medie, destinată metodelor cu filtru.

Notele de degustare includ plante, acadele, condimente și ceai negru. Ne așteptăm la un profil aromatic complex, cu aciditate medie spre ridicată, corp ușor și dulceață subtilă.

Este genul de cafea care oferă o experiență complet diferită — mai lejeră, mai ca ceaiul, mai puțin ca cafeaua. Acest tip de cafea poate fi neașteptată pentru cei care preferă cafeaua intaliana.

Concluzia

Indiferent dacă preferi gustul intens al unei cafele comerciale sau profunzimea și finețea uneia de specialitate, merită să-ți acorzi câteva momente să o cunoști mai bine. informațiile de pe ambalaj (sau lipsa lor), prăjirea, originea pot face diferența între o ceașcă oarecare și una memorabilă.

Sper că acest articol ți-a fost de folos și că, data viitoare când ești în fața raftului, vei alege cafeaua care ți se potrivește cu un pic mai multă încredere.